Sursa foto: Activenews
Partea a treia a seriei „Am învins!!” Pe cine? va mai aștepta puțin, din considerente de timp (primele două părți pot fi citite aici și aici).
Până atunci, preiau din nou, pe repede-nainte, un material scris de Lucian Ciuchiță pe Activenews: „Cărtărescu la taraba cu manele”. Articolul poate fi citit, integral, aici: https://www.activenews.ro/opinii/Lucian-Ciuchita-Cartarescu-la-taraba-cu-manele-197348
Mi se pare simptomatică Nepăsarea Națională atunci când vine vorba de domeniul cultural. Tot românu’ e politician de top, geostrateg strălucit, economist de talie mondială, mai nou matematician, iar bastonul de mareșal e fabricat în zece milioane de exemplare, dar, când vine vorba de cultura de ghenă care domină în România, tăcerea e asurzitoare, iar asta spune foarte multe și niciuna bună.
[…]
Știu, Mirciulică are obrazul gros, tăbăcit de admirația de sine și blindat cu premii care nu fac nici cât o fisă de WC la Gara de Nord. Prostia nu-l mai atinge. Trăiește în bolboroseala propriului delir.
Inspirat de pereții băilor publice și de recviemul de la Guță, acest MC scrie mai departe pentru „elitele” care, între două conferințe despre postmodernism, ascultă „Sufletul pereche” pe YouTube.
Iar voi, admiratori cu ochii tulburați de „lirism”, nu vă simțiți un pic păcăliți? Când vă priviți în oglindă, nu vedeți acolo chipul unui pseudointelectual care se crede subtil, dar aplaudă cu ambele mâini același tip de impostură ca la o dedicație cu bani?
Poate, în semn de supremă recunoaștere a decadenței culturale, Academia Română să-i invite pe amândoi – Dani și Mirciulică – să susțină un duet de idei despre cum să transformi mahalaua în literatură. Iar Nobelul? Ei bine, să-l împartă frățește: jumătate pentru manele, jumătate pentru manelismul literar.
Asta e. Trăiți în țara manelelor, cu scriitorul vostru de mucava, care v-a demonstrat că, pe lângă lipsa de talent, mai are și un kilogram de prostie autentică.
Felicitări! Ați reușit să confundați cultura cu kitsch-ul. Și, ce-i mai trist, nici măcar nu vă mai doare.
Revin cu întrebările:
Mircea… ai scris tu undeva o chestie: (iubim femeile) pentru că se trag din fetițe.
Ai mai scris: Dar toate fetițele și toate femeile aveau o gaură-ntre picioare, care era păsărica lor.
Și ai mai scris: […] îi plăcea să-și pună degetul pe fund și să-l miroase apoi. (vorbești de un COPIL aici, corect?)
Și ai mai scris: Acolo făceau părinții lui caca și pipi, așa cum el făcea la oală (…). În plus, de câte ori un caca-i ieșea din fund cădea pleoscăind în apă. (vorbești de un COPIL aici, corect?)
Acuma, mă gândesc că dacă a ieșit preș domnul N. Dan, nu te mai agiți prea tare, corect? Oricum, deja organizațiile de poponari au cerut adoptarea în regim de urgență a căsătoriilor dintre doi bărbați, deci e limpede că România e pe drumul cel bun cu intrarea prin spate, iar cu pedofilia e doar o chesiune de timp, nu-i așa, Mircea?
Așa cum te-ai dus prin școli să faci propagandă electorală elevilor, ilegal, iar gealații lui Predoiu nu te-au deranjat nici cu o floare, poate le vei face copiilor de grădiniță și educație sexuală, așa cum prevede programul EVARS al stăpânilor francezi, nu?
8 comentarii la „Lucian Ciuchiță: „Cărtărescu la taraba cu manele””
„Errare humanum est, perseverare diabolicum”
„Cuiusvis hominis est errare”
A greşi este fireşte, omeneşte, dar a ierta este Dumnezeieşte.
Iertarea e pentru greșeli, nu pentru ticăloșie.
Amin!
MIRCEA CARTARESCU – A publicat urmatoarele volume: Faruri, vitrine, fotografii, poeme, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1980; Poeme de amor, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1982; Totul, poeme, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1984; Visul (in editiile urmatoare Nostalgia), povestiri, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1989; Humanitas, Bucuresti, 1993; Levantul, poem epic, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1990; Humanitas, Bucuresti, 1998; Visul chimeric, studiu critic, Litera, Bucuresti, 1991; Humanitas, Bucuresti, 2011; Travesti, roman, Humanitas, Bucuresti, 1994; a devenit roman grafic in limba franceza; Dragostea, poeme, Humanitas, Bucuresti, 1994; Orbitor. Aripa stanga, roman, Humanitas, Bucuresti, 1996; Dublu CD, poeme, Humanitas, Bucuresti, 1998; Postmodernismul romanesc, studiu critic, Humanitas, Bucuresti, 1999; Jurnal I, Humanitas, Bucuresti, 2001; Orbitor. Corpul, roman, Humanitas, Bucuresti, 2002; Enciclopedia zmeilor, carte pentru copii, Humanitas, Bucuresti, 2002; Pururi tanar, infasurat in pixeli, publicistica, Humanitas, Bucuresti, 2003; Parfumul aspru al fictiunii, audiobook, Humanitas, Bucuresti, 2003; Plurivers vol. I si II, poeme, Humanitas, Bucuresti, 2003; Cincizeci de sonete, poeme, Brumar, Timisoara, 2003; De ce iubim femeile, povestiri si audiobook, Humanitas, Bucuresti, 2004; Baroane!, Humanitas, Bucuresti, 2005; Jurnal II, Humanitas, Bucuresti, 2005; Orbitor. Aripa dreapta, roman, Humanitas, Bucuresti, 2007; Dublu album, Humanitas, Bucuresti, 2009; Nimic, Humanitas, Bucuresti, 2010; Frumoasele straine, povestiri, Humanitas, Bucuresti, 2010; Zen. Jurnal 2004-2010, Humanitas, Bucuresti, 2011; Ochiul caprui al dragostei noastre, publicistica si proza, Humanitas, Bucuresti, 2012; Fata de la marginea vietii, povestiri alese, Humanitas, Bucuresti, 2014; Poezia, Humanitas, Bucuresti, 2015; Solenoid, roman, Humanitas, Bucuresti, 2015; Peisaj dupa isterie, Humanitas, 2017; Stiutorii. Trei povestiri din Orbitor, Humanitas, Bucuresti, 2017; Un om care scrie. Junal 2011-2017, Humanitas, Bucuresti, 2018; Melancolia, Humanitas, Bucuresti, 2019; Creionul de tamplarie, Humanitas, Bucuresti, 2020; Nu striga niciodata ajutor, Humanitas, Bucuresti, 2020.
Traduceri in engleza, germana, italiana, franceza, suedeza, spaniola, olandeza, polona, portugheza, maghiara, ivrit, norvegiana, bulgara, slovena, daneza, basca, rusa, greaca, turca, croata, sarba, catalana s.a.
Cartile sale au fost premiate de Academia Romana, Uniunea Scriitorilor din Romania si din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociatia Scriitorilor din Bucuresti, Asociatia Editorilor din Romania. Romanul Nostalgia a primit in 2005 Premiul literar „Giuseppe Acerbi”, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul International pentru Literatura de la Vilenica (2011), Premiul International pentru Literatura „Haus der Kulturen der Welt”, Berlin (2012), Premiul international pentru literatura, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elvetia (2013), Marele Premiu al Festivalului International de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cartii pentru intelegere europeana al orasului Leipzig (2015); Premiul de stat al Austriei pentru literatura europeana, 2015, Premiul Leteo, Spania (2017), Premio Formentor de las Letras (2018), Prix Transfuge, Paris, 2019, Prix Millepages, Vincennes, 2019, Premiul FIL pentru Literatura in Limbi Romanice, Guadalajara, 2022.
SI …”potrivit lui Andrei Codrescu, are un loc rezervat în constelația marilor scriitori ai literaturii universale, alături de Kafka, Julio Cortázar, Gabriel García Márquez sau Milan Kundera. ”
Si : De ce iubim femeile :„Pentru că au sâni rotunzi, cu gurguie care se ridică prin bluză când le e frig, pentru că au fundul mare și grăsuț, pentru că au fete cu trăsături dulci ca ale copiilor, pentru că au buze pline, dinți decenți și limbi de care nu ți-e silă
.
zâmbesc tuturor copiilor
mici care trec pe lângă ele curaj neaşteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate. Pentru că în pat sunt îndrăznețe și inventive nu din perversitate, ci ca să-ți arate că te iubesc.
Pentru că fac toate treburile sâcâitoare și mărunte din casă fără să se laude cu asta și fără să ceară cunoștințe.
Pentru că nu citesc reviste porno și nu navigează pe site-uri porno.
Pentru că poartă tot soiul de zdrăngănele pe care și le asortează la îmbrăcăminte după reguli complicate și de neînțeles.
Pentru că își desenează și-și pictează fetele cu atenţia concentrată a unui artist inspirat.
Pentru că au obsesia pentru subțirime a lui Giacometti.
Pentru că se trag din fetiţe.
Pentru că-și ojează unghiile de la picioare.
Pentru că joacă șah, whist sau ping-pong fără să le intereseze cine câștigă.
Pentru că șofează prudent în mașini lustruite ca niște bomboane, așteptând să le admiri când sunt oprite la stop și treci pe zebră prin fața lor.
Pentru că au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minți.
Pentru că au un fel de-a gândi care te scoate din minți.
Pentru că-ţi spun „te iubesc” exact atunci când te iubesc mai puțin, ca un fel de compensație.
Pentru că nu se masturbează.
Pentru că au din când în când mici suferințe: o durere reumatică, o constipație, o bătătură, și-atunci vă dai seama deodată că femeile sunt oameni, oameni ca și tine.
Pentru că scriu fie extrem de delicat, colecționând mici observații și schițând subtile nuanțe psihologice, fie brutale și scatologice ca nu cumva să fie suspectate de literatură feminină.
Pentru că sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu trei sferturi din poezia și proza lumii.
Pentru că le înnebunește „Angie” al Rolling-ilor.
Pentru că le-termină Cohen.
Pentru că poartă un război total și inexplicabil contra gândacilor de bucătărie.
Pentru că până și cea mai dură bussiness woman poartă chiloți cu înduioșătoare floricele și danteluțe.
Pentru că e așa de ciudat să-ntinzi la uscat, pe balcon, chiloții femeii tale, niște lucrușoare umede, negre, roșii și albe, parte satinate, parte aspre, mirându-te ce mici suprafețe au de acoperit.
Pentru că în filme nu fac niciodată înainte de-a face dragoste, dar numai în filme.
Pentru că niciodată n-ajungi cu ele la un acord în privința frumuseții alte femei sau a altui bărbat.
Pentru că iau viața în serios, pentru că să creadă cu adevărat în realitate.
Pentru că le interesează cu adevărat cine cu cine sa mai cuplat dintre vedetele de televiziune.
Pentru că țin minte numele actrițelor și actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.
Pentru că dacă nu e supus nici unei hormoni embrionul se dezvoltă mereu într-o femeie.
Pentru că nu se gândesc cum să io tragă tipului drăguț pe care-l văd în troleibuz.
Pentru că beau porcării ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilia Coke.
Pentru că nu-ți pun mâna pe fund decât în reclame.
Pentru că nu excită ideea de violă decât în mintea bărbaților.
Pentru că sunt blonde, brune, roșcate, dulci, futeșe, calde, drăgălașe, pentru că au de fiecare dată orgasm. Pentru că dacă n-au orgasm nu îl mimează.
Pentru că momentul cel mai frumos al zilei și cafeaua de dimineață, când timp de o oră ronțăiți biscuiți și puneți ziua la cale.
Pentru că sunt femei, pentru că nu sunt bărbați, nici altceva.
Pentru că din ele-am ieșit și-n ele ne-ntoarcem, și mintea noastră se rotește ca o planetă greoaie, mereu și mereu, numai în jurul lor.”
― Mircea Cărtărescu,
Asadar , cel care arunca cu vorbe grele la adresa scriitorului Mircea Cartarescu , fara sa aiba vreun motiv real(el) este adevaratul ticalos.
Cum e posibil ca, din tot ce am spus, dvs. să nu fi înțeles nimic? 😁😁😁
Nu mai faceți eforturi – nu aici, cel puțin.
Dacă puneți copy/paste un volum de-al lui Cărtărescu, nu va intra, vă spun de-acum…
Pai eu cred ca dvs n-ati inteles”nimic”. Cum e posibil sa preluati articolul cuiva care (de ex) scrie despre Mircea Cartarescu , citez :”Știu, Mirciulică are obrazul gros, tăbăcit de admirația de sine și blindat cu premii care nu fac nici cât o fisă de WC la Gara de Nord. Prostia nu-l mai atinge. Trăiește în bolboroseala propriului delir…”
Inspirat de pereții băilor publice și de recviemul de la Guță, acest MC scrie mai departe pentru „elitele” care, între două conferințe despre postmodernism, ascultă „Sufletul pereche” pe YouTube.”
De asemenea , cum e posibil sa aduceti acelasi citat , pe care l-ati mai pus odata in alta postare incriminatoare din cartea scrisa de Mircea Cartarescu – „De ce iubim femeile – cu scopul de a-l acuza, in modul cel mai abject , doar pentru ca l-a sustinut pe Nicusor Dan in campania electorala, sustinut fiind ca de altfel de majoritatea intelectualitatii de varf a tarii?
Ce sa inteleg din ce scrieti aici ?”Acuma, mă gândesc că dacă a ieșit preș domnul N. Dan, nu te mai agiți prea tare, corect? Oricum, deja organizațiile de poponari au cerut adoptarea în regim de urgență a căsătoriilor dintre doi bărbați, deci e limpede că România e pe drumul cel bun cu intrarea prin spate, iar cu pedofilia e doar o chesiune de timp, nu-i așa, Mircea?
Așa cum te-ai dus prin școli să faci propagandă electorală elevilor, ilegal, iar gealații lui Predoiu nu te-au deranjat nici cu o floare, poate le vei face copiilor de grădiniță și educație sexuală, așa cum prevede programul EVARS al stăpânilor francezi, nu?”
Asadar, am considerat ca a fost necesar sa postez dovezi ca Mircea Cartarescu a obtinut multe premii in tara , dar si in strainatate , de asemenea ca o buna parte din romanele lui au fost traduse in multe tari ale lumi , drept recunoastere a valorii lor literare. Citatul luung (da) din „De ce iubim femeile” a fost pus spre a demonstra ca ati ales din toata cartea exact ce v-a trebuit ca sa-l incriminati l,a modul grobian , ca incurajeaza homosexualitatea si chiar pedofilia, facand propaganda electoraa in scoli . Pai , d-le, ce ati scris dvs mai sus la adresa comunitatii LGBT este impotriva legii , iata:”În România, discriminarea pe bază de orientare sexuală este pedepsită prin Legea nr. 48 din 2002. Legea este efectul Ordonanței nr. 137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.”
Asta ca sa stiti si sa intelegeti si mai bine de ce am spus ca nu „ticalosia ” lui Micea Cartarescu este adevarate, ci a celui care a scris mai sus . (dvs si chiar d-l L.Ciuchita).
Păi, puteți crede ce doriți, iar de preluat preiau ce vreau, nu-mi aduc aminte de când ar trebui să vă cer dvs. sau altcuiva aprobarea.
Citatele respective le-am pus cu mult înainte ca Dan să ajungă să fie susținut de Cărtărescu, fiți mai atentă la cronologie. Nu mă interesează pe cine a susținut, stimată doamnă, putea să-l susțină și pe Gigi Vidanjoru’, era opțiunea lui.
Lăsați-l pe Dan deoparte, n-are nicio legătură cu subiectul, încercați să scăpați de fanatismul ăsta care, de-acum, pare mai mult legat de un cult decât de altceva. Toată lumea știe, se vede, se simte cât de tare îl iubiți pe N. Dan, însă nu-l legați chiar de orice, pentru că sună a mania persecuției prin tranzitivitate și e jenant.
Chiar îmi pare rău de efortul pe care l-ați făcut cu „dovezile”, nu trebuia. E inutil. Dacă ați fi citit și înțeles ceea ce am scris, ați fi realizat că nu am nimic cu scriitorul Cărtărescu în general (în afara accentelor sale de pedofilie), ci cu Sistemul pe care îl reprezintă. Am spus asta de atât de multe ori, încât mi s-a acrit, poate ar trebui să scriu mare, pe header-ul site-ului, măcar s-ar înțelege, naibii, fără să dau atâtea lămuriri. În cariera mea nu am întâlnit niciodată pe cineva căruia să-i repeți același lucru de trei ori și să nu-l înțeleagă și nu vorbim de un simplu enunț.
Conform logicii dvs., orice e scuzabil atâta vreme cât respectivul e „vedetă”, corect? Derapajele îi sunt permise pentru că e cine e, dar dacă altcineva, fără proptele, ar face asta, ar fi măcar luat la întrebări cu lampa-n ochi și n-ați avea nimic împotrivă. Aveți un mod ciudat de a aplica standardele duble.
Da, Cărtărescu a făcut propagandă electorală, ilegal, în școli, e documentat cu imagini și filmări, ce tot vreți? Să spun că nu e așa? Păi e așa, chit că vă convine sau nu. Alții, pentru mai puțin, s-au trezit cu poliția la ușă, dar ei meritau, corect? De ce, pentru că erau „de partea cealaltă”? Păi, nu vedeți că judecați anapoda? Carevasăzică, legea, la care tot îmi faceți, obsesiv, trimitere, e doar pentru ăia care nu vă convin?
Da, îl incriminez pe Cărtărescu pentru accentele sale de pedofilie (cu scatofilia, e opțiunea lui). Aveți o problemă cu asta? Se pare că da, de unde rezultă că, cel puțin formal, aprobați deviațiile respective. E problema dvs., unii din noi suntem împotriva pedofiliei, în orice formă ar fi.
Am înțeles că-l venerați pe Cărtărescu. Venerați-l în continuare, n-am nimic împotrivă, dar făceți-o în altă parte, nu aici.
În privința homosexualilor, nu mă interesează ce spune legea, mă plictisiți deja cu trimiteri ba la Constituție, ba la cine știe ce articole și alineate. Din nou, dacă ați fi reușit să citiți altfel decât pe sărite ce am scris și dacă ați fi reușit să înțelegeți și altceva în afară de ce vă coafează, poate am fi avut un dialog. Așa, însă, v-aș ruga să nu mă mai deranjați: timpul meu e măsurat, iar faptul că-mi iau din el pentru a vă răspunde în detaliu – deși știu că e inutil – e o dovadă de amabilitate din partea mea, chiar dacă sunt un ticălos, cum spuneți și chiar dacă n-am chef să-mi petrec orele de odihnă predicând de-a surda.
Din câte știu, nu v-am făcut nici „gunoi”, nici „puroiul țării”, nici analfabetă, nici jegoasă, nici primitivă așa cum ați făcut-o dvs. pe site-ul meu, așa că ar fi bine ca, pe viitor, aici cel puțin, să vă abțineți de la calificative și să folosiți argumente – dacă puteți. Dacă nu, există un milion de bloguri unde să vă exprimați, folosiți-le.
À bon entendeur, salut!
P.S. Nu înțeleg de ce vă tot agitați, în condițiile în care îmi datorați, cel puțin formal, câteva răspunsuri pe care nu le-am primit nici până în ziua de azi, deși ați susținut că mi le veți da. Ați rămas cu restanțe.
Cartarescu manelistul elitist! 😅