Cele de mai jos nu prea se încadrează la „Povești la miezul nopții”, mai curând la „Opinii”, doar că aceasta din urmă îmi provoacă silă doar când mă uit la ea, din cauza nu doar a inutilității sale, ci și din cauza redundanței și a personajelor care o populează. Cum spuneam mai demult, suntem prea mulți politologi de geniu pe netul românesc și am ajuns ca poeții din România: prea ocupați să scrie pentru a-și mai permite să piardă timpul citind.
Textul de față mi-a fost inspirat de un comentariu de aici, scris de vax albina și nu va fi o analiză a teoriei care spune că, de fapt, aselenizarea a fost o farsă, iar filmările s-au făcut într-un studio din California. S-a scris și se scrie prea mult despre asta pentru a-mi pierde timpul scriind ce-au spus alții.
Întotdeauna am încercat să gândesc analitic, lăsând la o parte propriile convingeri deseori subiective – de fapt, propriile convingeri sunt ultimul lucru pe care m-aș baza vreodată. Să spun despre ceva că „așa e, dom’le!” doar pentru că diverși lătrăi afirmă asta citându-i pe alții asemenea lor mi se pare o greșeală totală.
Subiectul aselenizării sau „aselenizării” lui Apollo 11 a ajuns ca o gumă de mestecat trasă în toate direcțiile, Mama Conspirațiilor, fiind folosit inclusiv de cei care n-au nici cea mai vagă idee despre ce vorbesc, dar au convingeri și certitudini. Cum am mai spus, știm cine are certitudini.
Începând de la diverși ageamii care, săracii, citează și ei pentru că atâta pot și până la tipi de la care te-aștepți la mult mai mult datorită nivelului de instruire, subiectul lui Apollo 11 tinde să fie, deseori, abordat cu un anumit bias, pornind de la idei preconcepute cu colaterale inclusiv în zona convingerilor personale legate de faptul că „guvernul minte”. Într-adevăr, guvernul minte. Toate guvernele mint, e o realitate. Să folosești asta, însă, ca punct de pornire, e garanția abordării greșite. Dacă adăugăm aici și tendința de a căuta senzaționalul, plus notorietatea, ajungem într-o zonă în care orice argument de bun simț devine superfluu, iar din momentul acela discuțiile sunt inutile.
Umbre care n-ar trebui să existe, elemente marcate ca recuzită la locul aselenizării, fotografii modificate ulterior, lumini de studio reflectate în vizoarele căștilor astronauților, cabluri metalice vizibile care-i susțin pe astronauți, anomalii fizice flagrante, vizibile chiar și pentru un elev care înțelege ce scrie în manualul de fizică de clasa a IX-a, declarații năucitoare ale unor oficiali ai NASA, plus multe, multe altele, au dus la concluzia susținută de foarte mulți că totul a fost regizat, pentru a le lua rușilor fața. Într-adevăr, la ora respectivă, Uniunea Sovietică era cu cel puțin zece ani în avans față de SUA în explorarea cosmosului. În timp ce rușii realizau primul zbor orbital cu om la bord, prima ieșire în spațiu, prima aselenizare a unei sonde comandată de pe Pământ, SUA se chinuiau, încă, să înțeleagă de ce mama dracului le bubuie rachetele pe platforma de lansare. Sunt fapte, documentate, nu speculații.
Repet, însă, nu mă voi lansa într-o analiză, pentru că ar însemna să scriu non-stop următoarele 15 zile.
Ceea ce vreau, însă, să spun sunt trei cuvinte: centura van Allen. Atât.
Ce este centura van Allen?
De fapt, sunt două, de formă toroidală (ca un donut, adică) ce înconjoară Pământul și se întind în spațiu pe o distanță de aproximativ 60.000 de kilometri. Orbita Lunii se află la aproximativ 300.000 de kilometri (valoarea exactă nu e relevantă). Ca să ajungi pe Lună, trebuie să traversezi centura van Allen, nu există alternativă.
Și acum, care-i problema cu centura asta, van Allen?
Păi, centura internă e formată din particule cu o energie de până la treizeci de milioane de electron-volți (30.000.000 eV), conform măsurătorilor.
Ce urmează e puțin mai complex, dar nimic de neînțeles, stay with me.
Doza de radiații echivalentă se măsoară în unități Sievert (Sv). Doza letală pentru om, la expunere de scurtă durată, este de 8 Sv, cu probabilitatea morții de 99%. Ce înseamnă 30.000.000 eV în unități Sievert?
Dacă transformăm 30.000.000 eV în Jouli, ne dă 4.806531989998 * 1012, adică aproximativ 36 Sv. Doza letală e de 8 Sv.
Cu asta am terminat cu calculelele 🙂 pentru că ceea ce trebuie reținut sunt doar cele două valori: 8 Sv doza letală, 36 Sv doza de radiații în centura van Allen INTERIOARĂ.
Nu mai discutăm de cea exterioară pentru că nu mai are sens.
Mărturisesc că, înainte de a scrie textul de față, am „pieptănat” intens site-ul NASA și pe cele afiliate, cu speranța că voi găsi acolo detalii despre miraculoasa tehnologie din anul 1969 (!!) care a permis astronauților să treacă de două ori prin centura van Allen, să încaseze o doză de radiații de peste patru ori mai mare decât cea letală (în două rânduri) și să se întoarcă pe Pământ cu măruntaiele la locul lor, ba chiar să și trăiască până la adânci bătrâneți. N-am găsit decât gargară fără sens și un scurt interviu cu astronautul Don Pettit, care afirma următoarele (și acum țineți-vă bine, interviul este absolut autentic, nu e deep-fake sau altceva):
Aș merge pe Lună într-o nanosecundă.
Problema e că nu mai avem la dispoziție tehnologia respectivă.
Am folosit-o, după care am distrus-o și ar fi un efort foarte mare să o reconstruim.
Wait, WHAT??? 🤪 Nu cred că mai e ceva de comentat. Vorbim de o tehnologie din anul 1969… 🫠
Am găsit, însă, afirmații care pot figura la loc de cinste într-un stand-up comedy. De exemplu, Popular Mechanics afirmă că: 
Fortunately, it was a problem with a solution, one that involved skirting the most dangerous parts of the belt, and making sure the astronauts got through it as quickly as humanly possible.
Hmm… înțelegem de-aici că, pe lângă propulsia în sine, băieții s-au dat jos și au trecut la împins pentru a lua viteză mai mare?
Un alt site, Space Heavens, afirmă cu o seninătate care nu știu dacă e tâmpenie sau, pur și simplu, nesimțire, că astronauții au fost protejați de radiații printr-un scut de aluminiu. Aha… de asta medicii radiologi sunt niște fraieri cu cioc atunci când poartă șorțuri de o tonă căptușite cu plumb, pentru că habar n-au că aluminiul are aceleași proprietăți ca plumbul! Ce fraieri, hă-hă!! 😀 😀 😀
OK, OK, hai să nu fim răi, poate că oamenii știu ce spun, nu-i așa? Space Heavens afirmă că aluminiul e bun din cauza densității sale scăzute (WHAAA…???) 🤣🤣🤣 deși (tot ei afirmă și asta) nu e eficient împotriva radiațiilor neutronice. Ăăă… băbăeți, radiațiile din centura interioară sunt neutronice, generate de coliziunile dintre radiațiile cosmice și particulele din atmosfera superioară! 
Mai e cazul s-o mai lungim? Cred că nu.
Dacă cred că Omul a ajuns pe Lună? Cinstit vorbind, habar n-am. Dacă n-am ajuns eu acolo, mă abțin să trag concluzii. Cifrele, însă, au prostul obicei de a nu minți și de a nu lăsa loc de interpretări. Dincolo de ele, orice alt argument pălește.
… și dacă vreți să aflați cam cu ce se mai ocupă NASA, luați de-aici (sursa foto: NASA…):

Cum ți se pare ce-ai citit? (nu da 1 doar pentru că nu mă simpatizezi... ăsta se numește retard sever... 🙂 )
4.9 / 5. 12
								
													
											
													
8 comentarii la „„One small step for man…””
Dacă trecerea prin centura van Allen e fatală pentru oameni, probabil e şi pentru extratereştri, nu? Caz în care fie pe-aici n-a ajuns nici picior de extraterestru, fie au ajuns unii care sunt în posesia miraculoasei tehnologii de protecţie. Şi dacă au ajuns şi în 1969 intraseră cumva în legătură cu băieţii şi fetele de la NASA şi le spuseseră cum se poate trece cu bine prin centura asta? Şi dacă cineva, pământean sau extraterestru, a avut între timp grijă să facă pierdută respectiva informaţie?
Am [cam] dat-o pe SF, nu zic ba, dar mie îmi place SF-ul. 🙂
Apropo, aş citi cu mare plăcere articole pe tema „Vizitele/existenţa extratereştilor, adevăr sau minciună?”. Spre deosebire de vax-albina, eu mă dau în vânt după mistere şi întrebări fără răspuns. 😊
Makes sense… într-un fel. 🙂
Întrebarea e „de ce”? Adică ne-ai lăsat să ajungem pe Lună dar ai văzut că le luăm celorlalți găletușa și lopățica și-atunci ți-ai luat înapoi tehnologia pentru că n-am fost cuminți?
De fapt, există ipoteze conform cărora pământenii sunt „închiși” în propria curte fix pentru asta, că-s prea răi și prea sar la beregata oricui.
Dacă ne uităm că TOATE stațiile spațiale – inclusiv ISS – au fost și sunt pe o orbită SUB centura van Allen… îmi aduc aminte ce-a spus un cercetător rus, îmi scapă numele: nu ne vom sacrifica astronauții trimițându-i pe Lună, de aceea folosim doar sonde.
Mai e un aspect aici. Știți unde sunt înregistrările video originale ale primei aselenizări? Repet, ale PRIMEI ASELENIZĂRI A OMULUI. Nu mai sunt. NASA a înregistrat PESTE ELE, conform propriilor declarații…
Într-un fel sau altul, totul poate avea sens… când ai destulă imaginaţie şi te documentezi suficient ca să elaborezi o explicaţie plauzibilă.
Ca răspuns la întrebarea „de ce?” s-ar putea scrie o grămadă de… poveşti. 🙂
Că suntem o specie afurisită e clar. Dar, dacă în universul nostru infinit există, cum pare logic, o multitudine de civilizaţii, oare a noastră e cea mai nocivă? Sau or mai fi alţii închişi în propria curte? Şi despre asta se pot scrie poveşti. 🙂
Habar n-aveam că NASA a stocat altceva peste înregistrările primei aselenizări. Mda, da ce să fi păstrat dovada că a fost doar o „aselenizare”? S-ar putea să facă asa prostie?
Probabil rămăseseră fără casete și prăvălia era închisă… 😀
Mulțumesc mult de tot pentru efort. Părerile sunt împărțite. Habar n-am, dar prefer să cred că ceea ce am privit in direct, cu emoție, a fost adevărat.
N-a fost neapărat un efort, cu plăcere. 🙂
Cred că știu toate teoriile pro- și contra și niciodată n-am considerat relevant dacă aselenizarea a fost sau nu reală, mai ales pentru faptul că, după câteva „excursii”, programul a fost abandonat… aparent. Există o teorie care spune că, de fapt, americanii și rușii ar fi vrut fiecare să folosească Luna ca pe o platformă strategică doar că deja era cineva acolo.
Totuși, o întrebare se impune: de ce astronauții ruși n-au depășit niciodată limita centurii van Allen? 🙂
axel, scrii atât de mișto și ritmat, că dacă te apuci să povestești că punctul G e în spatele urechii stângi la femei, eu citesc textul până la capăt!
Vreau (vreau e un fel de-a spune, de fapt, te rog) și Experimentul Philadelphia, în regie proprie.
Hm… deci nu e acolo…? 😀
L-am pus pe listă și pe experimentul. 🙂