Nu vă țin cu vorbărie inutilă. Mai jos e o selecție pe care am făcut-o rapid cu piesele muzicale pe care le auziți la îmbarcare, aparținând mai multor companii aeriene. Selecția e subiectivă, bazată pe ce mi-a plăcut cel mai mult. Unele nu mai sunt actuale, deoarece companiile aeriene schimbă periodic muzica de la îmbarcare, unele sunt active doar pe anumite rute de zbor, depinde de companie.
Personal, favorita e a doua de la Delta, a fost activă în 1995, urmată de Emirates, care e activă în prezent, apoi China Airlines.
De ce spuneam că selecția e subiectivă? Pentru că Delta a fost și va rămâne, pentru totdeauna, prima dragoste. Asta nu se uită. Delta – is ready when you are.
La fel ca Boeing B737-800, cel mai bun avion din lume.
17 comentarii la „Let’s rock!”
Pilotul aude si el muzica asta? Emirates e bestiala!! De unde o pot descarca? Cum ii spune? Pot sa te mai intreb niste chestii?
Piloții, că sunt doi. 🙂 Se mai aude uneori, dar vag, prin ușa închisă.
Din câte știu, îi spune „One mile at a time”, caut-o pe YT, sigur o găsești.
Întreabă ce vrei, bineînțeles, dacă știu și pot, îți răspund.
Am gasit-o, mersi!! Pot sa ma fac pilot dupa ce termin scoala sau trebuie sa fac o facultate? E mult de invatat? CUm ajungi pilot pe avioane de pasageri?
Cu plăcere. 🙂
Poți să faci școala de zbor imediat după ce ai 18 ani. E complicat să-ți explic aici, dar o să o fac la modul foarte general. Există un sistem de licențe, prima pe care trebuie s-o iei e PPL, Private Pilot License, care e compusă din mai multe „trepte” și cu care poți ajunge să zbori inclusiv cu pasageri, în scopuri necomerciale, chiar pe aeronave multimotor, dacă obții rating-urile respective. Pentru fiecare „treaptă” va trebui să înveți anumite lucruri și să dai un examen, atât teoretic cât și practic, cu instructorul tău de zbor.
Pentru a ajunge pilot comercial, va trebui să-ți iei licența CPL, Commercial Pilot și procesul e identic: învățat, examen. Ce e esențial în CPL e „type rating”, adică obții certificarea pe o anumită „familie” de aeronave, Boeing, Airbus etc. și pe un anumit tip, de exemplu Boeing 737-800 – învățat, examen, inclusiv zboruri cu pasageri asistat de comandantul care e certificat ca pilot-instructor.
Cam asta ar fi, în mare. Dacă mai ai întrebări, dă-ți un nume, te rog, să știu cu cine vorbesc. Nu e nevoie de numele real. 🙂
Sunt Radu. Costa mult scoala? Cat durează? E mult de invatat? Cat castiga un pilot?
Și tu? 😀
Bine, tizule, hai să încerc să-ți răspund.
Cam costă. Cel mai bine ar fi să cauți direct la sursă, adică la școlile de zbor pentru PPL din România, apoi la cele care sunt atestate pentru CPL. Vorbim de sume cu cinci zero-uri, în euro, ca ordin de mărime. Nu e ușor deloc, nici din punct de vedere financiar. Tarifele școlilor de zbor variază de la țară la țară, aici va trebui să cam cauți. 🙂
Ca timp, PPL durează cam 6 luni, în funcție de cât de des zbori – asta depinde de școală. CPL durează cam doi ani și jumătate, în general, pentru că ai nevoie de minim 1500 de ore de zbor.
Legat de cât trebuie să înveți, am să-ți dau un exemplu concret: doar manualele de operare pentru Boeing B737-800 însumează aproximativ 2500 de pagini full și asta e doar o foarte mică parte a ceea ce va trebui să înveți. Va trebui să înveți zile și nopți întregi uneori, să te autotestezi continuu, indiferent de cât ești de obosit. Dacă vrei să faci asta, va fi epuizant, la modul cel mai serios și dacă nu-ți place, nu vei reuși. Nu-ți spun asta ca să te descurajez, ci ca să știi în ce te bagi. Timp de doi ani și jumătate, cel puțin, nu-ți vei permite nimic altceva decâ să dormi și să înveți, atât. Examenele sunt foarte dure. În aviație nu există „17 puncte din 20”, ci „20 de puncte din 20”. Ideea e însă că, așa cum alții reușesc, și tu vei reuși dacă-ți place și dacă vrei asta, no worries. 🙂
Legat de cât câștigă un pilot, n-aș putea să-ți spun, pentru că salariile variază de la țară la țară și de la companie la companie, plus că există și o politică de confidențialitate, în general. Nu vei câștiga cât un director de multinațională, asta-i sigur, însă. 🙂 Cine devine pilot, n-o face în primul rând pentru bani.
/* cenzurat pentru jigniri și insulte */
/* cenzurat pentru jigniri și insulte */
Te cenzurez pentru că pot și pentru că vreau, nu mai întreba „de ce”.
Nu te potolești, văd.
Știi bancul cu ursul și cu vânătorul?
/* cenzurat pentru jigniri și insulte */
Mersi mult! Putem sa vorbim pe mail? 🙂
Sigur, vezi în pagina de contact, adresa de e-mail e acolo. Scrie direct, dacă vrei, nu prin formular.
/* cenzurat pentru insultă la adresa unui comentator */
Iosif, la mine pe site ori ești politicos, ori pleci.
Nu mă interesează cui te adresezi, dar o faci cu bun-simț.
E clar?
/* cenzurat pentru jigniri și insulte */
Emirates și THAI. Favoritele mele.
Cred că Radoo, în urma prezentării făcute de tine, o să-și schimbe opțiunea și-o să vrea să se facă șofer de submarin. 🙂
Dificultatea nu stă în numărul de pagini, ci în cât de logice sau nu sunt cunoștințele pe care trebuie să le asimilezi, dacă e nevoie doar de memorie sau și de inteligență.
Emirates au ales strălucit, este? 🙂
Trebuie o oarecare doză de inteligență și, mai ales, una mare de inteligență emoțională, altfel nu-ți iese. De asta am recomandat întotdeauna PPL-ul întâi, pentru că se obține repede, costă puțin și atunci îți dai seama dacă îți place asta sau nu, înainte de a face un împrumut în euro cu cinci cifre. La PPL abandonează cam o jumătate înainte să iasă la primul zbor la dublă comandă. Nu vorbesc de România, pentru că cei care obțin PPL-ul aici, majoritatea, o fac prin aerocluburile la care sunt înscriși și mulți continuă pe zbor acrobatic sportiv. Puțini ajung profesioniști angajați. În România e complicat să deții un avion, spre deosebire de State sau America de Sud, unde-l poți cumpăra la prețul unei mașini și nu te jefuiesc toți ba pentru hangar, ba pentru tehnic, ba pentru carburant, ca să nu mai vorbim de birocrația de-aici atunci când vrei să zbori pentru că ai chef s-o faci. Din punctul ăsta de vedere, România e o țară extrem de restrictivă. Nu m-ar mira să apară și bancnota de 100 de lei strecurată în planul de zbor… Apar în ziare știri despre diverși magnați care și-au luat avion și, minune! îl zboară ei! Peste ocean poți să deții licența de la 16 ani și să urci la manșă. Aici faci headline în presă dacă-ți iei un Cessna cu patru locuri.
Piloții școliți aici pleacă, mulți, la companii străine – și bine fac – sau se angajează la barosani cu avion privat. E foarte complicat în România. Nu mai vorbesc de cumetriile de la Romatsa, unde toți sunt rude unii cu alții, angajați pe pile. Noroc cu cei câțiva profesioniști de-acolo, altfel ar fi tragic. Însoțitorii de zbor școliți aici caută și ei companii din afară… e nașpa. BlueAir, companie românească, a fost forțată să falimenteze – și nu e vina lor, să știi, ci a celor care au vrut să scape de un concurent puternic și au apelat, pentru asta, la politic. Cum spuneam, e foarte complicat în România – și va fi și mai complicat în viitor.
Cât despre tizul meu, va reuși dacă va voi asta și dacă-i va plăcea. Companiile din afară au covorul roșu pregătit, pentru că penuria de piloți e mare.