BOMBĂ! N-O SĂ-ȚI VINĂ SĂ CREZI!! MOȘ CRĂCIUN E DIVERSIONIST!!!
Nu doar diversionist, ci și putinist, trumpist, bidenist, sorosist, kim-jong-un-ist, legionar-de-rit-nou, pe lângă faptul că e pe ștatele de plată ale serviciilor secrete românești!
Ce jigodie.
Nu-mi explic altfel faptul că, aproape în fiecare an, în decembrie, își aruncă înainte buzduganul și, dintr-o mișcare din poignet, ne blagoslovește ba cu creșteri explozive și necontrolate de prețuri, ba cu crize politice, ba cu tot soiul de tâmpiți care se trezesc vorbind pe la televizoare despre cât de tare iubesc ei românii (în gură, that is).
Cred că luna decembrie ar trebui scoasă din calendarul românesc. Da, corect, pe 1 Decembrie e Ziua Națională, dar ar putea fi mutată pe 1 Aprilie fără probleme.
De aceea, anul acesta i-am trimis lu’ Moșu’ o scrisoare în care îl rugam să mai stea pe-acasă: Moș Crăciune, Moș Crăciune / pe la noi să nu ma vii / Că te bag în pizda mă-tii / Și mă cac pe jucării.
Cred că s-a șters la cur cu scrisoarea mea.
Vorbind de scrisori, aș dori să-i transmit Primarului General al Capitalei, Nicușor și anume Dan, o informare meteo legată de faptul că iarna e frig și nu se face ca, în anul domnului Werner „Faraonul-cu-șase-piramide-luate-din-meditații” Iohannis, să te trezești diminețile într-o casă înghețată, cu caloriferele reci, și fără apă caldă.
Dacă, de pildă, ai o doamnă lângă tine, pe care cu greu, după luni de zile, ai convins-o să-și dea chiloții jos, te faci de râs pentru că e nașpa să prestezi la unșpe grade Celsius, băi Crețule (vorbesc de Nicușor „Eu-nu-știu” Dan aici). Cum o dezvelești puțin pe doamna, cum zbiară ca sirena lu’ Roaită că-i îngheață diverse sau că ai mâinile reci. Îi acord, însă, primarelui, circumstanțe atenuante pentru că, fiind el userist în suflet, mai mult ca sigur că și-a pierdut atât vlaga cât și apetitul.
Ca atare, doresc să-i transmit lui Nicușor „Pleacă-bă-de-aici!” Dan asigurarea că, dacă va candida la prezidențiale, bucureștenii îl vor vota cu siguranță pentru că-i lasă să meargă cu trotineta, dar eu nu-l voi vota – cum n-am făcut-o niciodată – rezumându-mă la a-i transmite, pe această cale, urarea din străbuni:
MUIE!
Duamna Beatrice Mahler, fost manager al Institutului de Boli Infecțioase „Marius Nasta”, căzută binemeritat într-un con de umbră și de rahat, a scos din nou capul ca să ne amenințe cu „Boala X”.
Doar numele în sine e de-ajuns să dea fiori prin vertebre: X!!
Vă dați seama? X!!
Conform duamnei Beatrice, seamănă cu gripa (hai, mă, chiar nu mai aveți deloc imaginație, haha!!) și a făcut, deja, un număr imens de victime la nivel planetar: câteva zeci, în Congo. 
De aici până la elaborarea, într-un regim de viteză care i-ar face invidioși și pe extratereștri, a unui „vaccin”, nu e decât un pas. 
Vezi, mă, că se poate?? Dacă folosești protocolul pentru „vaccinul antigripal”, ăla care iese în fiecare an și care, în fiecare an, folosește tulpina de virus gripal de anul trecut, care deja nu mai există pentru că a suferit mutații, scoți vaccinul ăla ca turcii de la brutărie franzelele din cuptor, este?
Duamna Beatrice, în ce mă privește, nu vă condamn pentru că din cauza dumneavoastră s-au nenorocit mii de oameni, înțepându-se pentru a se feri de un „virus” care nu a fost, niciodată, izolat în laborator. Nu e vina dvs., ci a lor. Cine dracu’ i-a pus să vi se uite-n gură?
Îmi aduceți aminte, însă, de o colegă de clasă din liceu, Beatrice pe numele ei, căreia, la o petrecere, pentru că eram foarte beți, i-am dat foc la păr. Am stins-o cu prosoape, palme și o oală cu apă înainte de a începe să semene cu Raed Arafat, don’t worry.
Nu vă zic mai mult, că intră la amenințare conform Art. 206 Cod Penal.
Mi s-a inactivat Secțiunea Politică din cortex, așa că oricât aș vrea să mai zic ceva la temă, nu pot.
Am însă, o listă cu fapte bune făcute anul acesta, pentru care sper ca Moșu’ să-mi aducă ceva:
– i-am făcut plângere unei casiere de la Mega pentru că s-a luat de mine cu țipete și urlete de taliban în călduri când, aflat la rând, am îndrăznit să râd, paparuda respectivă fiind convinsă că râd de ea – chiar atât de jos n-am ajuns;
– am ajutat un biet cerșetor să treacă pe partea cealaltă a bulevardului, el fiind inapt, înalt cât mine, mai tânăr și bine făcut, cu toate labele la locul lor – faza e că el nu voia să traverseze, așa că mi-am lustruit și bocancii pe curul lui;
– am vrut să ajut o doamnă în vârstă căreia i se rupsese plasa cu mere și care, când m-am apropiat și m-am oferit să o ajut, a început să zbiere că cheamă poliția – acuma, chiar atât de unsafe nu arăt, măi frate, așa că am renunțat și am tras un șut unui măr căzut de l-am trimis drept pe linia de tramvai, după care m-am cărat;
– i-am scos ceva aer din plămâni unui gândac de Pakistan livrator de mâncare pentru putorile cărora le e lene să gătească și care era să dea peste mine cu scuterul pe trotuar – i-am zis că dacă-l mai văd pe zonă, o să-l transform în caucazian (că la morgă toți sunt palizi, nu-i așa?)
Am senzația, totuși, că Moșu’ o să-mi aducă știți voi ce, că nu pot să zic, că la mine pe site se vorbește frumos, mă! (cred că m-am tâmpit cu totu’)
Cum ți se pare ce-ai citit? (nu da 1 doar pentru că nu mă simpatizezi... ăsta se numește retard sever... 🙂 )
0 / 5. 0
								
													

											
													
6 comentarii la „Pastile de cap (.50 cal)”
😀😃🙂
Putori, deci… așa le zici celor care nu (prea) gătesc…
Oh, cra… p.
Scoate-l pe „prea” ăla de-acolo. Nu văd nimic rău în a face o extravaganță din când în când și a comanda mâncare despre care habar n-ai cum e făcută de la o firmă despre care nu știi nimic în privința igienei din bucătărie și a angajaților săi. Personal, mai curând aș mânca o felie de pâine cu untură sau trei banane and call it a meal.
Problema apare atunci când extravaganța devine obicei zilnic doar pentru a avea mai mult timp de laptop sau televizor.
În treacăt fie spus, am văzut la câteva firme din astea cine lucrează la bucătărie și crede-mă că mi-ar fi tăiat cheful pe veci – dacă ar fi avut ce să taie.
Știi că rețeaua „La Mama” a concediat toți pakistanezii, indienii și restul gândacilor ăstora pe motiv că nu se spălau? Nici nu vreau să mă gândesc pe unde bagă ăia mâna înainte de a atinge mâncarea…
Cu mulți ani în urmă, am avut ocazia să văd în acel lanț de restaurante cum chelnerii „își alegeau” resturile din farfuriile clienților… acela era prânzul lor.
M-a șocat și întristat teribil. Acum nu știu cum o mai fi. E drept că n-am mai călcat printr-un restaurant de cel puțin zece ani.
E cam rasist modul în care vorbești despre… dar e părerea ta. Text pe față.
Nu vin io cu bățul. Mai rău mi-a picat aia cu putorile, deși nu îmi e obicei curent. Despre curățenie, e valabil însă pt orice om, indiferent de culoare, rasă, etnie. Deci La Mama a procedat bine dacă a avut grijă de igienă.
Rasist? Posibil, conform normelor de „corectitudine politică” pe care, dealtfel, nu dau doi bani. Am avut ocazia, de-a lungul existenței, să lucrez cu o mulțime de rase și pot să spun, fără teama de a greși, că mai spurcați, mai mincinoși, mai mizerabili, mai infecți decât indienii ăia nu am întânit. Deci da, sunt rasist.
„Fratele meu”, mai apropiat decât un frate, e din Senegal.
Cât despre termenul „putori”, chiar dacă sună urât, nu accept ideea de a nu găti de lene sau, așa cum se spune acum, „din lipsă de timp”. Ziua avea și are, în continuare, 24 de ore (+/- câteva milisecunde). N-am timp să gătesc, n-am timp să citesc o carte, n-am timp de nimic pentru care, cu niște ani în urmă, era timp suficient. „Viața e mai rapidă acum.” Bullshit.
Fiecare se exprimă cum dorește, Axel. Mai ales aici, unde e căsuța ta, tu ești stăpân pe cuvinte.