Călin Georgescu și-a anulat conferința de presă în urma scandalului privind finanțarea ilegală a campaniei sale:
Date fiind evenimentele actuale vă informăm asupra faptului că nu putem face nicio declarație pe subiecte punctuale. Până nu vom avea date exacte nu vom comenta și nu vom oferi răspunsuri. Orice comunicare publică și oficială o vom anunța aici, pe grupul de presă și pe pagina oficială de Facebook.
Cred că, din postura de tip onest pe care o cultivă, Călin Georgescu a ratat ultima ocazie pentru a se spăla de acuzații și de a ieși la suprafață ca „victimă a sistemului”.
Să vă spun ce-aș fi făcut eu în locul lui: aș fi ținut toată ziua o conferință de presă, în care aș fi prezentat, în primul rând, extrasele de cont de la Bogdan Peșchir și, de asemenea, aș fi demontat toate acuzațiile care mi se aduceau, pe față, fără nicio reținere.
Aș fi chemat la conferința de presă inclusiv reprezentanți ai Parchetului și ai DIICOT și i-aș fi tăvălit (la figurat) până când nu s-ar mai fi înțeles nimic din ei și-ar fi plecat cu coada între picioare.
Aș fi chemat inclusiv „influențării” – din care, se pare, o parte au părăsit, deja, România – pentru a-i pune la zid și a-i determina să spună adevărul.
Aș fi ținut piept tuturor întrebărilor presei, cu argumente.
Desigur, cele de mai sus ar fi fost posibile dacă nimeni n-ar fi putut să mă agațe cu ceva.
Faptul că echipa lui Călin Georgescu a ales să anuleze conferința de presă nu face altceva decât să arunce și mai multe suspiciuni asupra respectivului. Un fel de „Nu ne sunați, vă căutăm noi după ce ne aranjăm apele.”
De asemenea, dispariția subită din peisaj a respectivului te face să te întrebi dacă nu cumva o fi și el în avion, în drum spre departe.
Georgescu, au crezut mulți în tine. Nu, eu nu, stai liniștit. 🙂
De ce nu ieși să le dai la cap celor care te denigrează și te acuză, spui tu, pe nedrept?
De ce nu ieși să faci lumină într-o situație care a aruncat România în criză politică?
Spuneai că-ți pasă de România. Discursul tău smulgea lacrimi de emoție.
Acum se vede cu adevărat cât îți pasă.
Din haiducul călare pe un cal alb, te-ai transformat, aparent, într-un Bulai cocoșat, călare pe-o mârțoagă blazată.
